Agistri sau 14 km pătrați de paradis la o oră de Atena – activități pe insulă și în împrejurimi

La cererea unei cititoare, revin azi cu partea a doua a articolului despre vacanța din Agistri, iulie 2019.

O să vorbim puțin despre cazare – Hotelul Vasilaras – aflat foarte aproape de port și plajă, cotat cu 4/5 pe Booking și cu același punctaj și pe Tripadvisor. Este un hotel destul de mare, bine amplasat cum vă spuneam, dar este ceva basic – nu vă așteptați la lux. Am fost mulțumiți de camera cu dimensiuni generoase, curățenie se făcea zilnic. Exista și o zonă delimitată pentru luat masa (nu am folosit-o) unde era și un frigider foarte util pentru păstrat bătuturile reci, nu clasicul minibar pe care îl regăsim în general în vilele și hotelurile grecești. Baia nu foarte mare, dar curată și mai încăpătoare decât în alte locații din Grecia. Puteți vedea din poze cam despre ce e vorba, pentru cineva care nu caută lux și petrece doar noaptea în cameră este mai mult decât ok.

Stând la parter am avut și o terasă unde serveam dimineața micul dejun, camerele de la etaj aveau din ce am văzut, balcoane. Hotelul este o afacere de familie: Maria, soțul ei, copiii și familiile lor. Toți sunt foarte prietenoși și amabili, însă doar Maria știe engleză, lucru care, așa cum vă spuneam în prima parte (las aici linkul despre cum am ajuns în Agistri , ne-a fost de mare folos, datorită Mariei am reușit să ajungem cu bine pe insulă, în ciuda grevei navale din chiar ziua plecării noastre. Soțul ei este căpitan, are o ambarcațiune cu care face excursii în jurul insulei și cu aceasta ambarcațiune ne-a luat dintr-un mic port al Atenei și ne-a dus în siguranță în micuța și frumoasa insulă Agistri în care aveam să petrecem o săptămână de relaxare.

Pentru că, dacă alegeți o excursie în Agistri trebuie să știți că acesta este cuvântul care descrie perfect locația: relaxarea.

În ciuda dimensiunii foarte mici, insula Agistri are multe plaje, pentru toate gusturile. Veți găsi aici plaje cu nisip fin (cum este cea din apropierea hotelului Vasilaras – plaja din apropierea portului, numită Skala). E o plajă mare, atât cu locuri pentru șezlonguri și umbreluțe, cât și cu loc din belșug pentru cei care vor să simtă cădura nisipului prin prosop 🙂 Intrarea în apă este lină, apa nu era adâncă și nu prea au fost valuri cel puțin când am fost noi, astfel că această plajă e potrivită pentru cei care nu știu să înoate sau pentru copiii mici.

Plaja Skala are în apropiere și o biserică mare, astfel că pozele făcute aici surprind foarte bine esența Greciei – albastrul cupolei, turcoazul mării, nisipul.

După ce treci de zona Skala, cât ține drumul spre celălalt port (Megalochori) plaja este mai îngustă, cu pietriș. sunt și acolo zone cu șezlonguri unde poți sta, contra unei consumații de la barurile de pe partea cealaltă a drumului.

Pentru amatorii de aventură, drumeții și plaje mai sălbatice (în sensul de neorganizate, pentru că lume era destulă și acolo) există plaja Halikiada, la care se ajunge după ce urci pe un drum în dreapta portului Skala, treci de niște vile tradiționale foarte drăguțe (unele cred că oferă și cazare) și traversezi o pădure situată pe dealuri. De altfel, Agistri e o insulă recomandata pentru cei care preferă mișcarea în aer liber, oferind posibilitatea de a merge fie pe jos, fie cu bicicleta. În weekend am văzut mulți greci care veneau din Atena aici pentru o zi de plajă sau drumeție.

Drumul nu este dificil, din ce îmi amintesc a durat cam 30-40 minute, cu tot cu mici opriri pentru poze. În pădure am văzut și o zonă cu corturi, la fel și pe plajă, probabil că se poate campa, nu știu însă dacă asta se făcea clandestin sau contra cost 🙂

Plaja Halikiada este tot cu pietriș, se află sub o stâncă, așa că aveți grijă la ora la care mergeți, dacă vreți să prindeți soare, poza făcută de mine este la ora 18. Nu o să găsiți aici baruri sau chioșcuri așa că trebuie să vă luați la voi apă și eventual ceva de mâncare dacă vreți să petrecți mai mult timp. Nu am coborât până la plajă pentru că am plecat în papuci și coborârea era destul de abruptă, unii dintre cei care urcau înpoi de acolo aveau bocanci, așa că aveți grijă și la aspectul acesta. Seamănă puțin cu plajele celebre din Lefkada și pun pariu că atunci când bate soarele apa are o culoare superbă.

O altă atracție a insulei Agistri este insula privată Aponisos, conectată de Agistri printr-un pod de lemn. Se poate ajunge și pe jos (erau 7-8 km de la hotelul unde am stat), am văzut persoane care făceau asta, dar nu are rost pentru că există autobuze care merg până acolo sau, dacă vreți, mai fac opriri și la alte locații de pe traseu: plaja Dragonera și satul Limenaria. Eu nu le-am vizitat, dar știu că Dragonera e o plajă cu pietricele, dispunea de posibilitatea de campare gratuită și de o tavernă. Nu mi s-a părut nimic spectaculos din pozele și descrierile găsite pe internet așa că nu am fost, din ce am înțeles e preferată de tineri hippioți, un fel de Vama Veche de la noi, înainte să se strice și aia 🙂

Dar să revenim la Aponisos, am mers cu autobuzul care are stație în centru în fața bisericii și circulă o dată pe oră, programul fiind afișat în stație. Prețul unui bilet era în 2019 de 1,5 euro pe sens. În iulie autobuzele sunt foarte aglomerate, în august cred că sunt și mai și, atenție la ora la care planificați să vă întoarceți de la Aponisos, dacă vă bazați pe ultimul autobuz e posibil să trebuiască să vă întoarceți pe jos 🙂

Intrarea se face contra unei taxe, 4 sau 5 euro de persoană a fost, în contul căreia am primit acces la un șezlong și o băutură răcoritoare. Există acolo și un bar și o tavernă de unde vă puteți lua sucuri, frappe, bere sau puteți mânca. În ziua când am fost noi erau vrep 35 de grade la prânz (cam așa a fost zilnic în timpul vacanței noastre), nici nu s-a pus problema de mâncare pe căldura aceea, am preferat doar hidratarea 🙂 Priveliștea e superbă și relaxantă, apa are nuanțe minunate, însă intrarea se face de pe scări, nu există propriu-zis plajă, ci doar pietre și stânci. Chiar dacă nu știu să înot, m-am bucurat de câteva ore relaxante pe șezlong, m-am plimbat puțin pe insulă și am admirat peisajul sălbatic, am savurat un mojito, un suc și un freppe, așa că recomand experiența aceasta, după cum vedeți și din poze, merită. Atenție însă la semnalul de telefonie, nu știu dacă s-a mai schimbat ceva de atunci, dar în 2019 era foarte slab spre inexistent.

Un alt lucru pe care l-am făcut a fost o plimbare pe înserat din locația noastră (Skala) până în localitatea Megalochori în care se află portul cu același nume. Distanța este de aproximativ 2 kilometri, se parcurge ușor, pe partea stângă a drumului sunt baruri și taverne, apoi și câteva case, iar pe dreapta este marea. Nu pot uita această plimbare pentru că m-a înțepat un mare bondar, prilej cu care am văzut cât de săritori sunt localnicii, deși nu știau engleză, au înțeles imedat ce s-a întîmplat și mi-au acordat primul ajutor: pansamente și betadină, iar la întoarcere copiii acelei familii au ieșit la poartă și mi-au făcut cu mâna, întrebând: OK? OK?

Megalochori este principalul oraș al insulei, sunt și aici câteva mici hoteluri și vile, mini marketuri, însă eu recomand zona Skala, unde am stat și noi, datorită plajei mari, cu nisip și a portului Skala unde vin feriboturile. În felul acesta puteți merge să vizitați și alte insule, în Megalochori sunt doar Flying Dolphins merg și acestea în anumite locații – în principal Atena –  dar mie nu îmi plac 🙂 Megalochori mi s-a părut mai izolat, deși plimbarea prin sat a fost plăcută iar apusul foarte frumos.

Și pentru că tot vorbeam de vizitat alte locații, într-una din zile am fost în insula învecinată, Aegina, cu feryboatul pornind din portul Skala. Călătoria costă 6 euro pe sens și dureaza maxim 30 minute. Ne-am plimbat pe străduțele colorate ale portului, am mâncat înghețată foarte bună (sunt destule gelaterii și aveți de unde alege) și ne-am întâlnit cu multe pisici drăgălașe. Există și un sit arheologic nu foarte departe de port – cum ieși din port spre stânga, se merge de-a lungul unei străzi, pentru cei care doresc să viziteze o coloană rămasă dintr-un vechi templu al lui Apolo. Tot în acea zonă e și o plajă, am stat puțin dar nu ne-a plăcut pentru că erau valuri  mari, apa cam murdară, nimic comparabil cu plajele din Agistri. Ce mi-a plăcut însă aici în portul Aeginei: casele colorate, multitudinea de magazine și taverne, agitația aia veselă tipic grecească, pe care imediat ce o vezi simți că ești în vacanță.

Cam acestea au fost plimbările, dacă am mai fi avut timp la dipoziție am fi vrut să mai mergem până în Hydra cu feryboatul, eventual și până în Poros. Dar asta ar fi presupus să schimbăm 2 ferry-uri pentru fiecare excursie: unul în Piraeus (ca să ajungem în Hydra) și unul în Aegina (ca să ajungem în Poros). Așa că ne-am gândit să lăsăm Hydra pentru o vacanță ulterioară, din păcate însă o vacanță ulterioară în Grecia nu cred că va mai veni prea curând, sunt dezamăgită de atitudinea autorităților din Grecia – leagăn al democrației – în timpul pandemiei față de propriul popor. Dar aceasta e o altă discuție, revenind la Agistri, în zona Skala sunt o mulțime de taverne și baruri, atât la strada principală și pe malul mării, cât și pe străduțele din planul 2 sau 3. E foarte plăcut să faci o mică plimbare seara, când se mai răcoreste și apoi să te oprești la o masă pe malul mării să servești ceva. De mâncat se mănâncă bine și destul de ieftin, doar băuturile erau  mai scumpe, cam la nivelul din Skiathos – un mojito cu căpșuni era 10 euro dar la  happy hour (până în ora 18 sau 19) era 7-8 euro un cocktail. Înghețata cu fistic este un deliciu și trebuie încercată, atât în Agistri cât mai ales în Aegina dacă ajungeți (acolo e patria fisticului).

Un alt restaurant (găsit căutând pe Tripadvisor) pe care îl recomand este Toxotis, atât datorită mâncării cât și datorită ambianței, dar acolo era mereu foarte multă lume, așa că din cauza asta era mai dificil să găsești o masă liberă, mai ales seara, iar servirea se făcea un pic mai greoi, tot din cauza aglomerației. Însă, în momentul în care mergi în țări precum Grecia sau Turcia trebuie să te obișnuiești că oamenii de acolo nu prea știu ce e aceea grabă și să înveți și tu să ai răbdarea lor, mai ales când aștepți să ți se aducă mâncarea la un restaurant bine cotat:) Există cu siguranță multe locuri (găsiți recomandări pe Tripadvisor și Google) în care se poate mânca și bea bine în Agistri, prețurile sunt cam aceleași peste tot, iar mâncarea, înghețata și băutura (ouzo, vin grecesc, bere și cocktailuri) nu ne-au dezamăgit nicăieri.

Ca o concluzie, recomand o vacanță pe cont propriu în Agistri ca alternativă la clasicele Halkidiki, Thassos, Creta sau Zakynthos oferite de agențiile noastre de turism.